Descriere
Magazinele din România sunt pline de fructe tratate cu radiații ionizante care au ca efecte: obezitatea, diabetul tip II și cancerul”
Nu poți deschide liniștit calculatorul, fără ca o avalanșă de informații referitoare la hrana noastră cea de toate zilele, să te lovească precum o torpilă.
Pur și simplu nu mai știm ce să mai mâncăm.
Acum o sută de ani oamenii își făceau grijă în legătură cu cantitatea de hrană, niciodată, sau prea puțin de calitatea ei. Acum, mergem la supermarket, și sunt momente în care nu știm, ce Dumnezeu să mai punem în coș, legumele și fructele sunt stopite, iradiate, etc, lactatele și carnea conțin hormoni de creștere, toate produsele ambalate sunt pline de conservanți periculoși.
Ce putem face, ce soluții avem?
Legumele şi fructele româneşti sunt mai bune, principial, dacă nu se nărăvesc cei care le produc. Acum vreo zece ani, am constatat un lucru despre nitraţii din legume în România. Am văzut că, în lipsa reglementărilor, ţăranii fac cum ştiu şi cum vor. O sfeclă roşie, de exemplu, avea de 20 de ori mai mulţi nitraţi decât una crescută la 5-10 metri de cealaltă. Asta arăta că oamenii aruncau tratamentele cu lopata. Pentru piaţă, în continuare se face agricultură cu chimicale. Fiindcă se găsesc pesticide şi chimicale în orice cătun din ţară. De multe ori, o roşie mai mică e mai bună şi mai dulce decât una mai mare.
Nitraţii sunt o specie moleculară care este, în acelaşi timp şi poluant, accidental, dar sunt introduşi şi intenţionat în alimente. E-urile de la 250 încolo sunt nitraţi introduşi. Prin folosirea neadecvată a îngrăşămintelor migrează în special în rădăcinoase şi în frunzoase. Morcovii, sfecla şi salata verde pot fi foarte pline de nitraţi. Frunzoasele nu se ţin la întuneric. Trebuie puse la soare, că altfel generează ele însele nitraţi. Nitraţii blochează hemoglobina atunci când îi mâncăm, e ca şi cum cineva te-ar ţine de nas şi de gură. O bună parte din celule mor. Dar pot da şi cancer. Vişinile păstrate în soluţie cu aspirină pot să facă mult rău mai ales membrilor familiei care iau medicamente anticoagulante.
În general, oamenii care mă recunosc în piaţă sau la supermarket se uită în coşul meu să vadă ce cumpăr“, mărturiseşte prof. dr. Mencinicopschi. La piaţă sunt atent. De multe ori, iau de la oameni pe care-i cunosc, se poate întâmpla şi să mă duc la producători să văd cum produc. Au apărut în jurul Bucureştiului destul de mulţi producători care aduc fructe, legume şi ouă sănătoase.
Iradierea omoară alimentele. Noi nu avem iradiator, dar avem pe piaţă legume şi fructe iradiate importate. Acestea conţin radicali liberi, în loc să conţină antioxidanţi.
„Metoda este legată de UE și se practică, dar produsele tratate cu radiații ar trebui etichetate corespunzător, ceea ce nu prea se întâmplă, la noi nu prea am văzut. Fructele iradiate, deși par vii, sunt omorâte, seamănă mai mult cu niște conserve. Deja structura lor de nutrienți a fost modificată, degradând-o, sunt mai puțin hrănitoare și, mai mult, ne pot furniza niște radicali liberi, de care chiar nu avem nevoie, pentru că noi le luăm ca să avem antioxidanți, nu să ne dea ei oxidanți. Pot provoca boli cronice de la supraponderabilitate, obezitate la boli cardiovasculare, diabet de tip II și cancer. Există un singur laborator din România care ar putea să facă determinări pentru depistarea radiațiilor la Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele”declara in urma cu cativa ani prof. dr Gheorghe Mencinicopschi.
Fructele de pădure pot fi luate ca etalon de alimente sănătoase:zmeura, murele, afinele, merişoarele care cresc sălbatic. Cele mai poluate pot fi merele, strugurii, roşiile, depinde de sistemele în care au fost crescute. Dacă nu cresc în pământ, ci în mediile cu chimicale pot fi foarte nocive. Nici legea nu ne ajută. Putem mânca, potrivit legii, salate care conţin 4.500 de mg la 100 de grame. Dar nu se ţine cont că noi nu ne luăm nitraţii numai din salată, ci din mai multe surse.
Eu ştiu nişte cazuri de bolnavi operaţi, de exemplu, de colecist cărora li se administra suc de morcovi. La o analiză am constatat că acel suc conţinea o cantitate uriaşă de nitraţi“, mărturiseşte prof. dr. Mencinicopschi. Nici pepenele nu este sigur dacă este „îngrăşat“cu azotaţi. E bine să alegem pepeni mai mici, nu contează culoarea. Dar ar trebui să luăm pepeni cu codiţa uscată, fiindcă sigur sunt mai copţi, altfel sunt „castraveţi“. În general e bine să cumpărăm fructele şi legumele care sunt coapte natural, în mediul lor, care au fost culese coapte.
Produsele fără conservanţi şi E-uri sunt, de fapt, sterilizate şi pasteurizate.
„Orice pate de ficat şi orice produs alimentar care este sterilizat are vitaminele şi enzimele distruse şi i s-a redus drastic valoarea nutritivă. Pasteurizarea şi sterilizarea sunt tratamente termice agresive. Sterilizarea presupune introducerea produsului într-o autoclavă, unde se ridică temperatura şi presiunea în aşa fel încât să nu se mai strice alimentul, dar acesta nu mai rămâne cu nutrienţi. Unii se distrug, cum ar fi enzimele şi vitaminele, iar alţii se degradează şi devin mai puţin hrănitori. Noi avem nevoie de proteine care nu sunt denaturate termic, avem nevoie de grăsimi neoxidate, de zaharuri nedegradate, de alimente care să ne dea enzime, vitamine. Acestea nu mai au vitamine, enzime, nu mai au nimic, este totul distrus acolo. Cel mai bine este să mâncăm alimente cât mai aproape de starea lor naturală, cu conservanţi sau cu radiaţii ionizante sau sterilizate. Să mâncăm alimente vii, nepreparate, cum sunt legumele şi fructele, seminţele şi nucile crude„, a mai afirmat prof. dr. Mencinicopschi.
Din fericire, produsele româneşti nu sunt iradiate pentru că noi nu avem iradiatori.”.
„Nu trebuie să ne bucurăm dacă pe aliment scrie pasteurizat sau sterilizat, pentru că tratamentul termic special a redus foarte mult calitatea nutriţională a acelui aliment, oricare ar fi el.”, PROF. DR. GHEORGHE MENCINICOPSCHI.
Deci, singura soluție ar fi să consumăm cât mai multe fructe autohtone, astfel ne păstrăm sănătatea, dar ajutăm și agricultura românească!
Zi minunată vă doresc!
Sănătatea Contează!
Sursa:Prof. Dr. Mencinicopschi
Autor:Daniela Popa
